Dacă pisicile, Star Wars, liliecii, ouăle și WC-urile au ziua lor, clar trebuia să aibă și fericirea o zi a ei. Ba chiar internațională!
De ce n-ai auzit de ea? Pentru că Ziua Fericirii vine de la bhutanezi. Nu, nu cei care umplu și vând butelii, ci pașnicii indivizi care locuiesc în regatul asiatic Bhutan, o destinație mai exclusivistă decât Elveția, însă neatinsă de gheara globalizării.
Bhutanezii şi-au transformat PIB-ul în FIB (Fericirea Internă Brută), aşa că ţelurile lor nu sunt indicatorii economici, ci alţii mai spirituali, mai exact indicatorii de fericire. Da, în Bhutan progresul nu se măsoară în bani, ci în fericirea cetățenilor.
Principiile Bhutanului se axează pe echitabilitate, conservarea patrimoniului cultural şi a mediului, însă pe întuneric, pentru că, potrivit statisticilor prezentate în The Diplomat, 70% din populaţie nu are electricitate şi un sfert din cei 800.000 locuitori trăiește cu 1,25 dolari, adică aproximativ 5 lei pe zi. Tu câtă fericire crezi că ai putea avea de banii ăștia? Ei bine, învață de la bhutanezii că fericirea constă în lucruri simple şi nu o atingi prin belşug, ci prin spiritualitate.
În 2012 ONU a proclamat data de 20 martie ca Ziua Internațională a Fericirii, iar în 2013 a fost sărbătorită pentru prima oară. Decizia a fost luată, bineînțeles, la propunerea statului Bhutan și aprobată în unanimitate de cele 193 state membre ale ONU.
Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale ființei umane, a conchis, în rezoluția adoptata prin consens, Adunarea Generală a ONU.
Fericirea poate avea diferite semnificaţii pentru oameni. Dar toţi putem cădea de acord asupra unui lucru, acela că fericirea înseamnă să lucrăm împreună la încheierea conflictelor, la eradicarea sărăciei şi a altor condiţii regretabile în care foarte mulţi dintre semenii noştri trăiesc, a transmis, printre altele, Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon cu ocazia primei Zile Internaționale a Fericirii.
Poate că Ziua Internaționala a Fericirii nu e atât de vizibilă deoarece coincide cu Ziua Francofoniei și cu echinocțiul de primăvară (ce-i drept, începutul primăverii astronomice e un eveniment sărbătorit în tihnă de mulți indivizi).
Poate că Festivalul Sf. Patrick i-a luat fața Zilei Fericirii pentru că oamenii sunt dați peste cap de atâta trifoi, haine verzi și bere.
Poate că am uitat ce e fericirea și cum putem ajunge la ea. Poate că nici nu ne mai dăm seama dacă suntem fericiți sau nu, deoarece nu avem timp și nici dispoziție să definim și să localizăm fericirea asta.
Un lucru e clar. Fericirea nu e comercială ca iubirea, de parcă ar exista vreo legătură între cele două. Nu poți transforma fericirea în strategie de marketing pentru a vinde chestii. Pur și simplu nu poți, deoarece, încă de la grădiniță ai fost învățat că fericirea constă în lucruri mărunte. Ei bine, această propoziție este partial adevărată. Fericirea constă și în lucruri mărunte. Propoziție adevărată. De ce? Îmi pare rău că spulber ideile despre viață ale unora, însă o plimbare prin parc, o boacănă făcută de Pufuleț și un apus de soare nu sunt suficiente. Sunt momente care ne ajută foarte mult să respirăm, uneori sunt perfuziile care ne ajută să nu cedăm psihic în rutină, dar nu sunt suficiente. Fericirea implică, de foarte multe ori, lucruri COLOSALE: adevăr, credință, dragoste, toleranță, pace, curaj, sănătate, răbdare, schimbare, încredere, atenție la detalii, respect, valori, educație, ambiție, lege etc.
Spre exemplu, uite cât de greu e, uneori, să identifici elementele care te fac nefericit și să ai curajul să produci o schimbare benefică în viața ta, în lumea în care trăiești.
Ce e fericirea? Ceva complicat. Un episod sau două, un sezon sau mai multe. O nevoie care se schimbă. O permanentă căutare. Un ideal.
Nu știu exact ce este fericirea, dar știu că este plăcută. Și apa e udă. Cred că este unul dintre privilegiile inefabile ale vieții.
Duminică e Ziua Internațională a Fericirii. Sper să nu mai aud melodia lui Pharrell, fumătorii să supraviețuiască primului weekend fără țigări în baruri și cluburi (legea antifumat e benefică și pentru ei, dar încă nu și-au dat toți seama) și mi-aș dori ca fericirea adevărată, nu cea egoistă, să ne intre în preocupările noastre cotidiene.
Surse foto: Unsplash, Homer, hartă Bhutan, zâmbet în mulțime
Am fost la HomeFest și am stat cu ochii pe perete
Făt-Frumos nu e un tip mișto
