Fie că ești sau nu amator de senzații tari, a sosit clipa să ieși din zona de confort. De ce să începi cu ceva ușor, precum bungee jumping într-o groapă cu lei, când te poți confrunta direct cu provocarea vieții tale?
Voiai să cucerești lumea anul ăsta, însă pandemia de coronavirus ți-a luat-o înainte. Astfel, stând toată ziua în pijamale, ai ajuns să jelești mărunțișurile cotidiene pe care odinioară le ignorai. Ți-e dor de hărmălaia din parcuri, de popasul matinal la braserie, de statul degeaba pe o bancă de pe stradă, de hoinărelile pe bulevarde și de șuetele de la colțul blocului. Ai ajuns într-un asemenea hal de nostalgie încât ți-e dor să mergi la serviciu. La un alt serviciu, desigur, nu la al tău, pentru că de mai bine de o lună ești părtaș la frauda angajatorului. Nu ești de acord că ți-a fost băgat pe gât șomajul tehnic și nici că trebuie să lucrezi chiar mai mult decât de obicei, însă nu poți decât să fii recunoscător pentru că încă ai un șef care să te exploateze și o brumă de bani în cont.
Înainte de declanșarea pandemiei, simțeai că Timpul nu mai avea răbdare., întocmai cum a scris Marin Preda în Moromeții. De-abia când izolarea socială te-a făcut să-ți petreci zilele în solitudine ai ajuns la concluzia că, de fapt, tu ești cel care nu mai avea răbdare cu timpul. Te revolta că trebuia să faci slalom prin viață, iar minutele nu se scurgeau conform socotelilor tale. Spre norocul urmașilor tăi, nu ești Cronos, deci nu-i poți spune timpului ce să facă, ci poți doar să te împrietenești cu el. Virusul a avut grijă să-ți amintească asta.
În primă fază, ai privit starea de urgență instituită de președinte ca pe o perioadă de recluziune. Trebuie să recunoști că să stai acasă, în confortul căminului tău, nu e cel mai rău lucru din lume. Cu siguranță e mult mai bine decât să fii internat în secția de A.T.I. sau să aspiri la un loc într-unul dintre adăposturile puse la dispoziție de Direcția de Asistență Socială. Exceptând cazurile nefericite care implică violență domestică, să stai acasă e o binecuvântare. E răgazul de care aveai nevoie pentru a-ți face ordine în bibliotecă, în sertarul cu șosete, în viață sau oriunde crezi că ai nevoie. Ai șansa să-ți dai seama ce te face cu adevărat fericit și să faci ceva în direcția asta. Ai ocazia să citești mai mult, să gătești, să-ți scoți pasiunile de la naftalină sau să descoperi unele noi. Ai primit ce ți-ai dorit. Ai primit timp. Dacă în perioada de izolare socială nu faci altceva decât să te plictisești și să aștepți cu nerăbdare ca totul să revină la normal, îmi pare rău pentru tine.
Află că normalul dinaintea declanșării pandemiei de coronavirus nu era chiar normal. Nu era normal nivelul emisiilor de carbon. Nu era normal ca oamenii să nu știe cum să se spele pe mâini și nici să nu cunoască ideea de spațiu personal. Nu era normal să nu conștientizăm valoarea muncii și importanța oamenilor care sunt, zi de zi, în serviciul nostru. Nu mă refer doar la posesorii de diplome și halate albe, ci și la curierii, lucrătorii comerciali și operatorii de salubritate ale căror contribuții la bunul mers al societății au fost mereu minimalizate.
Într-adevăr, coronavirus reprezintă un pericol real. Pe lângă criza sanitară pe care a declanșat-o la nivel mondial, a mai produs o criză psihologică și una financiară care afectează pe toată lumea. Mai mult decât atât, în România există și o criză politică persistentă care îngreunează gestionarea situației.
Totodată, trebuie să recunoaștem faptul că acest virus a avut parte de marketing agresiv. Pe seama lui, antreprenorii și-au reinventat brandurile, iar bișnițarii și-au rotunjit veniturile. Mass-media ne-a sufocat cu știri despre coronavirus. Epidemia de fake news ne-a făcut să o luăm razna și să lăsăm rațiunea să se ducă pe apa sâmbetei. Am invadat hipermarketurile și am cumpărat mai multe produse decât am fi avut nevoie. Am degustat cu plăcere teoriile conspirației și am conceput și noi înșine unele. Spune-mi că nu te-a prins miezul nopții în timp ce citeai despre cum tehnologia 5G transmite virusul COVID-19 prin intermediul undelor electromagnetice, despre cum nu există leac, însă dacă ne spălăm pe mâini cu apă și săpun distrugem coronavirusul, despre cum a scăpat virusul dintr-un laborator din China, despre forța din umbră care vrea să ne introducă cipuri în corp sub pretextul vaccinării pentru imunizare sau despre cum marile puteri ale lumii s-au aliat ca să omoare un număr considerabil de oameni pentru că planeta asta nu mai e suficient de mare pentru toată lumea!
Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, la ora actuală, în România, avem peste 12 700 de cazuri confirmate de COVID-19 și peste 750 de decese. Chiar și așa, unii indivizi încă mai cred că nu există pandemie, ci că este vorba doar despre un mit. Pe principiul Cum adică covrig? Ați văzut vreun câine cu el în coadă?, cei mai puțin înzestrați cu inteligență dintre noi au impresia că dacă nu cunosc personal niciun posesor al virusului, e clar că acesta nu exisă. Păi, cum să-ți spun fără să doară? Bucură-te că nu ai o vecină al cărei coleg de muncă are un verișor care a fost la pescuit cu fratele unui domn proaspăt întors din Italia, că altfel n-ar fi fost prea bine pentru tine.
Specialiștii Centrului pentru Știința și Ingineria Sistemelor (CSSE) din cadrul Johns Hopkins University au creat o platformă online unde sunt raportate în timp real statistici referitoare la evoluția răspândirii coronavirusului. În momentul scrierii acestui articol, au fost confirmate 3 392 771 de cazuri de îmbolnăvire și 241 193 decese. Trebuie să ținem cont că aceste date vin ca urmare a unei mobilizări masive la nivel mondial: campanii de informare desfășurate în toate țările de pe mapamond, donații, teste, agenții la nivel internațional, izolare socială, eforturi uriașe depuse de medici, experți, autorități, influenceri și oameni obișnuiți.
Cu toate acestea, nu coronavirus este cel mai rău scenariu care ne poate transforma în statistici. Cum rămâne cu cancerul? World Cancer Death Clock ne arată că, în fiecare an, peste șase milioane de oameni mor din cauza cancerului. Cum râmâne cu alcoolul? Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 3 milioane de oameni mor, în fiecare an, din cauza băuturilor spirtoase. Tot din rapoartele OMS aflăm că peste 800 000 de oameni mor anual din cauza suicidului. Într-un alt raport realizat de OMS, ni se aduce la cunoștință că aproximativ 600 000 de copii cu vârste mai mici de 15 ani mor, în fiecare an, din cauza expunerii la aer nociv. Organizația Save the Children ne arată că două milioane de copii mor anual din cauza bolilor provocate de foamete.
Dacă pandemia de coronavirus ne-a scos la iveală latura umană și dorința de a lupta pentru viață, poate chiar facem lumea un loc mai bun și ne mobilizăm și pentru cauzele care nu ne afectează direct.
Other Articles
Telefonul fără fir, varianta nordic noir
Unora le place Ohvăzul
Un articol foarte bine documentat! Mass media a avut intr-adevar un impact mare asupra tuturor, de cele mai multe ori in mod negativ. Trebuie doar sa ne alegem cu atentie sursele de informare
Nici eu nu îi înțeleg pe oamenii care au dat buzna în magazine și au făcut provizii. Unii chiar au zis că se pun la îngrășat că le e frică să nu prindă foametea… este trist să vezi câți oameni pot fi manipulați pe orice subiect, nu doar în această pandemie.
Totodată, pandemia este cât se poate de reală, problematică și trebuie să avem grijă unii de alții. Să purtăm măștile corespunzător, să dezinfectăm și să ne spălăm de fiecare dată pe mâini!
Să înțeleg că românii nu se tem de coronavirus, ci mai degrabă de foamete?
E clar că perioada asta ne-a dat pe toți peste cap. Important este să avem grijă de noi pentru că așa avem grijă și de cei din jur.
Să sperăm că o să treacă cât mai repede ca să ne putem reintra în ritm.
Cred ca ar trebui sa avem mai multa grija. Atâta tot. Vorba ta, ideea de spațiu personal nu exista, parca zici ca trebuie sa respiram aerul celuilalt
Foarte interesant articol cu foarte multe informatii valoroase!
Eu sunt sigură că virusul există, dar sunt conștientă că va trebui să învățăm să trăim cu el.
Sincer, uneori mi se pare ca e mai periculoasa panica din jurul virusului decat virusul in sine. Si ca romanii trebuie sa intampine orice dezastru cu frigiderul plin… E trist.
Cam multe bătăi de cap ne-a dat acest virus. Abia aștept să revină totul la normal. 😊 Măcar mi-am dat seama cât de minunat e sa stai la casa și nu închis în bloc.
Este o adevarata lectie pe care am primit-o cu totii, nu doar cei aflati la putere. Situatia este foarte incerta… Sincer, nu stiu ce va fi dupa 15 mai odata cu masruile de relaxare, insa luand exemplele din celelalte tari (vezi Germania), presimt ca va fi mai rau…
Este un bun prilej sa ne intrebam cine suntem, ce iubim si ce ne doare. Sa privim spre frumuseti, dar si spre durere. Sa ne bucuram si sa daruim din comoara noastra interioara pentru o lume mai buna, mai sanatoasa, mai frumoasa.
Puterea exemplului face minuni!
Foarte bine scris articolul, multumesc.
M-am gândit de multe ori la această parte a paharului. Mi-am pus întrebări, am rămas fără răspunsuri și am găsit dezamăgirea în această promovare agresivă a coronavirusului, știind clar că nu e singurul inamic al omenirii. Este necesar să conștientizăm atât de multe…
De-a lungul pandemiilor din ultimul mileniu, oamenii au reacționat cam la fel, făcându-și mari provizii alimentare, plecând spre alte zone decât cele unde locuiau și astfel ducând cu ei boala, făcând afaceri murdare pe seama bolnavilor. S-au schimbat tehnicile, esența umană a rămas aceeași.
Despre statistici, greu de spus cât sunt de corecte. Mai ales acum când se vorbește tot mai mult de minciunile din documentele OMS. Am avut și eu o perioadă când le comparam apoi s-a pus întrebarea, foarte bună, câți mor de covid, câți de cancer și câți de gripă obișnuită?
Mă aștept ca peste 10-15 de ani, Discovery să facă un documentar în care să prezinte ce s-a întâmplat, de fapt, în primăvara anului 2020. Cred că totul se va dovedi a fi genul de producție în care nimeni și nimic nu e ceea ce pare.
Duduiță, ești tare scumpă la vorbă, postezi tare rar. Scrie mai des, că uite ce bine scrii (eu vorbesc de scris rar :)) ).
Știi care a fost dezamăgirea acestei perioade pentru mine? Faptul că oameni pe care îi credeam inteligenți și educați, poligloți, oameni care au citit și văzut destule, au găsit refugiu în diverse teorii ale conspirației. Cam asta mi-a arătat social media în perioada aceasta. Adică sunt unii oameni de la care n-am pretenții. Aia e, atâta pot, ei n-au mai citit o carte de la Abecedar încoace, dar fac „research” pe YouTube și după ce au văzut 5 filmulețe și citit două articole pe site-uri obscure au impresia că-s experți în nu știu ce domenii în care îți trebuie ani de studiu pentru a asimila concepte și a înțelege procese. De la ăștia, cum ziceam, nu am pretenții, îi iau așa cum sunt, nu intru în polemici. Dar de la ceilalți, pe care îi respectam pentru educație, deschidere și intelect, cam aveam pretenții 🙁
Și eu am avut parte de aceeași dezamăgire. Știi ce înțeleg din asta? Că ne scufundăm într-o mocirlă de analfabetism funcțional. Tehnologia și paranoia au pus stăpânire pe mințile oamenilor, iar aceștia nu mai sunt capabili să gândească pe cont propriu. Din păcate, nu cred că mai pot fi salvați. Mai mult decât atât, există posibilitatea ca dumnealor să-și contamineze urmașii. În ciuda faptului că avem acces neîngrădit la informație, am ajuns să fim neinformați mai mult ca oricând.
Ce pot sa zic …. este o situatie atat de delicata incat imi doresc sa nu ma mai intalnesc cu ea. Nu credeam vreodata ca voi fi nevoita sa traiesc asa ceva si uite ca mi-a fost dat sa traiesc si asta
Nu stiu daca chiar a scos la iveala sentimentele umane, mi se pare ca asa cum a venit o sa si treaca pentru majoritatea. Un om nu poate fi schimbat daca nu vrea.