35 de semne ale dependenței de lectură

Asta e, n-ai că se faci, oamenii dezvoltă dependențe. Dacă vorbim despre lectură, ai făcut o una dintre cele mai sănătoase alegeri. Ai trebui să fii mândră/mândru de tine, iar părinții tăi ar trebui trebui să fie recunoscători că nu dai banii pe droguri și alcool, ci pe cărți. În caz că aveai dubii privind dependența ta de lectură, ți-am pregătit o listă de 35 de simptome. Te regăsești?

  • Oriunde mergi, ai o carte la tine. Uneori, ai și una de rezervă, în caz că o termini pe prima. Așa știi sigur că n-o să te plictisești niciodată și că nu va trebui să socializezi cu oamenii din jur.
  • Când citești, nimic nu-ți poate distrage atenția. Nu contează dacă lumea e invadată de extratereștri roz cu sclipici sau autorul trece pe lângă tine, călare pe un dragon pufos. Tu îți vezi de cartea ta.
  • Cartea pe care o citești te face să uiți că trebuie să bei apă, să mănânci, să mergi la WC sau să dormi. În unele momente, uiți și să respiri. Cine spunea că iubitorii de lectură nu au parte de trăiri intense?
  • Când circuli cu mijloacele de transport în comun, te cufunzi atât de adânc în lectură, încât uiți să cobori la timp și te trezești într-o zonă a orașului în care n-ai mai fost vreodată. Nu sunt rare ocaziile în care șoferul te trage de mânecă și îți spune că ai ajuns la capăt de linie.
  • Manifești fără voia ta o formă avansată de voaiorism literar. Mai exact, nu te poți abține să nu arunci un ochi în cartea omului de lângă tine. Nu contează că te afli la metrou, la policlinică sau la bancă. Pur și simplu nu ai limite!
  • Aștepți weekendul cu nerăbdare doar pentru că vrei să citești mai mult și fără întreruperi. Nu știu cum se face că, de-a lungul săptămânii, toată lumea vrea ceva de la tine: angajatorul vrea să-i trimiți un raport de performanță, oamenii de pe stradă vor să nu mai intri în ei, stâlpii vor să-i ocolești etc.
  • Sâmbătă seara, când prietenii te invită în oraș, îi refuzi politicos și le spui pe un ton cu dublu sens că ai planuri. Nu trebuie să știe nimeni că, de fapt, la ora 20:00, o să fii în pijamale, cu o carte alături.
  • În fiecare luni dimineața, ai cearcăne și lași impresia unei mahmureali urâte. Colegii cred că, deși ai un chip inocent, în weekend nu te dai în lături de la nicio petrecere. De fapt, tu nu dai înapoi de la nicio carte, nici măcar dacă are peste 500 de pagini!
  • În fiecare zi faci cel puțin o recomandare literară unei persoane care nu ți-a solicitat acest lucru. Nu e vina ta că i se potrivește perfect o carte pe care încă nu a întâlnit-o. Pur și simplu nu poți sta în calea lecturii!
  • Dacă cineva are într-adevăr nevoie de o recomandare literară, ești prima și singura persoană la care apelează. Deja ai elaborat o adevărată schemă pentru a oferi cea mai bună sugestie. Recomanzi cărți asemenea unui doctor care prescrie rețete.
  • Te grăbești să ajungi la o întâlnire. Ca de obicei, întârzii. Din întâmplare, apare în calea ta o librărie. Simțurile tale îți spun că înăuntru există și reduceri, și noutăți. Sudoare îți umple fruntea. Vrei să mergi mai departe, însă nu poți. Ah, deja ai întârziat 15 minute, ce mai contează încă zece? Intri în librărie.
  • Librarul tău preferat își face griji dacă nu te vede o dată pe săptămână. Aproape că e în stare să raporteze la poliție dispariția unui cititor.
  • Îți place cum miros cărțile. Nu contează dacă sunt parfumate de timp sau încă mai poartă pe ele esența de tipar proaspăt. Când te afli într-o librărie, nu te poți abține să nu adulmeci bunătățile de pe rafturi!
  • Te-ai despărțit de cineva pentru că singurele cărți pe care le are acasă sunt cele de poker. Pe lângă asta, a scris vroiam într-un sms pe care ți l-a trimis ulterior. E clar, nu există o a doua șansă.
  • Când vizitezi pe cineva, primul lucru pe care îl faci este să-i analizezi titlurile din bibliotecă. De fapt, de asta depinde modul în care va evolua relația voastră.
  • Te-ai îndrăgostit la prima vedere doar pentru că ai surprins persoana respectivă citind cartea ta preferată.
  • Îi elimini din viața ta pe oamenii care au o relație la distanță cu lectura: cei care spun că nu au timp să citească, cei care spun că beletristica e o pierdere de vreme și pe cei care folosesc cărțile doar pentru a-și decora frumos biblioteca.
  • Ai putea să-ți deschizi un butic literar cu toate cărțile pe care le ai acasă, însă le iubești atât de mult încât n-o să le vinzi niciodată.
  • Dacă siguranța lumii ar depinde de asta, n-ai ști să numești cea mai bună carte din lume, deoarece fiecare lectură are un ceva al ei și încă nu ai apucat să le citești pe toate.
  • De fapt, chiar te întristează faptul că până la sfârșitul vieții n-o să apuci să citești toate cărțile din lume. Ai convigerea că sigur o să ratezi ceva foarte important.
  • Ai acasă o mulțime de cărți încă necitite, însă tot continui să faci achiziții literare. De fapt, nici nu mai ai pe unde să le pui, așa că începi să renunți la haine și obiecte personale.
  • Câteodată se întâmplă să citești o carte care nu prea îți place. În sinea ta suferi și te consumi foarte mult, ba chiar le ceri sfaturi celor din jur pentru a salva relația.
  • Nu știi care va fi următoarea ta lectură. Orice carte ai alege, știi că celelalte vor suferi pentru că amâni citirea lor.
  • Niciodată nu ai judecat o carte în funcție de copertă, de autor sau de recenziile celor din jur. Orice iubitor de lectură știe că interiorul contează cu adevărat, nu exteriorul.
  • Te uiți la Beauty and the Beast doar pentru a admira biblioteca bestiei.
  • Ecranizările te dezamăgesc. Personajele nu arată niciodată așa cum ți le-ai imaginat. Mai mult decât atât, nici povestea nu este respectată întru totul.
  • Asociezi oamenii din viața reală cu personajele din cărți. Ai răbdare, trebuie să apară și un Darcy!
  • Nu tu alegi cărțile, ci ele te aleg pe tine. Pur și simplu, când te aștepți mai puțin, apar în viața ta pentru a-ți comunica lucruri foarte importante.
  • Când citești o carte trăiești emoții intense și contradictorii. Nu te poți dezlipi de paginile cărții, însă, în același timp, nu vrei să se termine prea curând. O lectură bună te face să râzi, te face să țipi, te face să plângi chiar dacă ești în public.
  • După ce ai terminat o serie de autor nu știi ce să faci cu viața ta. Poate că ar trebui să dai o șansă și altor cărți.
  • Dacă ai avea mașina timpului, ai merge în perioada în care a fost scrisă cartea ta preferată și i-ai cere autorului să-ți dea un rol. Poate fi și un rol micuț, nu contează. Important e să-ți apară numele în carte.
  • Unii oameni te asaltează cu poze și povești ale copiilor, pisicilor și cactușilor pe care îi au acasă. Tu terorizezi pe toată lumea cu cărțile pe care le citești.
  • Nu împrumuți cărți, deoarece știi că nu ți se vor returna în acceași stare, ci cu bonusuri nedorite: un colț îndoit, pete de mâncare, urme de dinți sau însemnări cu pixul.
  • Consideri că nu există om căruia să nu-i placă să citească, ci doar ghinioniști care încă nu au întâlnit cartea potrivită.
  • Minciuna pe care o spui cel mai des este Încă un capitol și gata!

Dacă îți sună cunoscut minimum cinci dintre semnele de mai sus înseamnă că ai dezvoltat o dependență de lectură. Felicitări! Nu există un sepcialist căruia să i te adresezi. Prin urmare, nu există nici tratament. De fapt, chiar crezi că e nevoie să te tratezi?

Sursă foto: Pexels & Giphy

11 răspunsuri la „35 de semne ale dependenței de lectură”

  1. Mă cam regăsesc pe acolo, dar nu cred că-s dependentă de citit. Și mai sunt și slow reader de la mama natură, n-am ce face, ori citesc ori fac skimming și aleg să citesc. Așa că citesc destul de puțin. Sigh.

      1. Aceea e lectură ușoară și scrie cu lipici Rodica, se citește repede. Dar dacă citesc ceva mai dificil ori non-ficțiune…plâng până termin o carte :))

        1. Înțeleg ce spui. Și pe mine mă doare când citesc anumite cărți. Nu știu dacă e rău sau e bine, însă niciodată nu abandonez. Mă crezi sau nu, am întâlnit persoane cărora nu le place Rodica. Nu mai vorbesc cu ele :)))

  2. Daaa, recunosc multe din aceste semne, mi s-a intamplat sa pierd noptile din cauza unei carti, mi s-a intamplat sa uit si sa cobor la statia potrivita! Dar nu-i asa ca e frumos?

  3. Foarte fain articolul. Nu stiu daca sunt chiar dependenta, dar tind sa cred ca da. Totusi, de mult nu am citit o carte care sa ma tina treaza toata noaptea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal

*

SUNT DE ACORD

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.