Când ai încercat ultima dată niște cânepă?

Dacă ai ajuns aici sperând că o să poți cumpăra niște iarbă de la mine, ei bine, pune-ți pofta în știft, ca să nu spun cui, că apoi ambiguitatea o să te prăjească mai tare decât THC-ul.
Spre surprinderea ta, nu trebuie să fii un dealer dubios dacă vrei să faci bani din cânepă. E suficient să te informezi puțin cu privire la telenovela conspirativă Cannabis sativa. Așa descoperi că sunt două surori total diferite.
Cannabis indica e oaia neagră a familiei. Din ea se trage Maria Juana, tipa aia psihotropă, euforică sau paranoică, de la caz la caz, care stârnește discuții contradictorii ori de câte ori are ocazia. Cică ar avea intenții bune, dar nimeni n-o crede. În aceeași situație, poate chiar mai rău, e fratele ei, Hash. Pușlamalele astea două își fac de cap, iar toate belelele se răsfrâng asupra mătușii, o plantă mai tehnică din fi(b)re.
Chiar dacă se pricepe la mai multe lucruri decât o să te pricepi tu vreodată, cânepa industrială e pusă în oala halucinogenă a ignoranței. După Revoluție, parlamentarii români nu s-au prins că pe lângă subspecia indica mai există și sativa. Li s-a părut mai simplu să considere că toată cânepa e  la fel. Au decis că planta în sine e rea și face buba, deoarece conține tetrahydrocannabinol. Substanța există într-adevăr în cânepa tehnică, însă într-o proporție nesemnificativă, mai mică de 0.2%, după cum au precizat, în Reassessing the Drug Potential of Industrial Hemp, Franjo Gro și Gero Lesontenhermen.
Dacă aleșii poporului ar fi transformat cantitatea de THC în voturile din campania electorală, și-ar fi dat seama că un rezultat ca ăsta nu dă nimănui senzații deosebite. Cu riscul de a părea o altă nostalgică a comunismului, îi rog pe cei purii să-și amintescă faptul că România a ocupat, până în `89, locul IV în lume la producția de cânepă. În timp, producția a scăzut drastic, de la 50000 de hectare la câteva sute, aceasta fiind o statistică optimistă, având în vedere că vine după ani în șir în care cultivarea cânepii a fost interzisă sau îngreunată de o legislație alambicată.
Odată cu hectarele de cânepă s-au pierdut din vedere numeroasele abilități  culinare, artistice și tehnice pe care le are această plantă. Ca să-ți faci o idee, când spun numeroase abilități, mă refer la vreo 20.000 de utilizări. Spre exemplu, putem folosi cânepa industrială în alimentație (pâine, batoane proteice, granola, ceai, lapte, prăjituri, dressing  pentru salate), cosmetică (loțiuni pentru față și corp, săpun, șampon), modă (curele, genți, rochii, pulovere, bluze, cămăși, încălțăminte), artă și hobby (corturi, vopsele și pânze pentru pictură, hamace, păpuși), construcții (izolații, hempcrete, tencuială) sau în gospodărie (așternuturi, fețe de masă, mochete, umplutură pentru mobilă), diverse (cerneală, hârtie, combustibil) etc.
Relația oamenilor cu această plantă pare a fi una destul de complicată, dar cu potențial de reușită.

Recent, cânepa s-a simțit ca la ea acasă, în cadrul unui festival de două zile, organizat de Asociația Sustainable Lifestyle, în parteneriat cu EFdeN. Astfel, la Mânecă din Cânepă, și-au dat întâlnire iubitori ai plantei din toate colțurile țării. Nu-ți imagina că a fost întâlnirea anuală a drogaților din România. Nici vorbă de așa ceva! Evenimentul, desfășurat sub forma unui târg urban, a funcționat ca o platformă de socializare și inspirație pentru antreprenori, producători, procesatori, cultivatori, artiști, speakeri, meșteșugari și vizitatori interesați de sustenabilitate și de un stil de viață sănătos. Mai exact, toată lumea bună din industria cânepii s-a strâns aici.

Cânepa e matinală. Sâmbătă dimineață, la ora 10:00, când au sosit primii invitați, în curtea Facultății de Inginerie a Instalațiilor deja se simțea aerul de festival. Muzica de pe fundal, hamacele, pernuțele și iarba verde te îndemnau să-ți explorezi puțin eul înainte de a trece la domeniile de utilizare ale cânepii. În această zonă de vacanță, puteai să lenevești toată ziua sau să te joci la Atelierul de reciclare creativă al Oanei Constantinescu.

Fibra din cânepă, o fashonistă convinsă, s-a lăsat pe mâinile Anei Novic și ne-a întâmpinat, într-o ținută festivă, în zona standurilor de la festival.

Fanii ceaiului se puteau delecta “Cu toată dragostea” de la Sonnentor. Mai exact, cu un pahar (biodegradabil) din această licoare proaspăt făcută dintr-un mix de-a dreptul delicios de izmă bună, verbină, frunze de cânepă, petale de trandafir și cimbru. Trebuie să mărturisesc faptul că acest stand a stârnit controverse nefondate printre unii vizitatori. Printre cei neinformați, desigur, care se hlizeau teribil la ideea că au ocazia să bea ceai din cânepă. Cât de amuzantă să fie o licoare care îmbunătățește sistemul imunitar?

În continuare, la standul Luna Solai, uleiurile de dovleac, nucă, rapiță, in și, bineînțeles, cânepă așteptau cuminți să fie degustate și complimentate de către pofticioșii care treaceau pe acolo.

Prin creațiile sale vestimentare, Elliezaah ne-a arătat că se pot coase povești frumoase din cânepă industrială. Outfiturile din colecția Sed Non Satiata par a fi tocmai bune pentru vara fierbinte care ne-a anunțat că vrea să ne fie prietenă pentru ceva vreme.

Probabil că, de obicei, te enervează nodurile și ai impresia că sunt inutile, mai ales când se îndrăgostesc de căștile tale. La Mynodart aveai ocazia să-ți reconsideri părerile despre intersecția sforilor și a firelor, mai ales când le vedeai făcând hora în felurite accesorii. Astfel, poate se naște o nouă expresie, a căuta nod în cânepă, adică a face chestii mișto cu mânuțele tale, căci așa lucrează Dana Cârtog, creatoarea brandului.

La CânepăBeton puteai să descoperi o chestie pur și simplu…beton! Sebastian Lința ne-a arătat cum se face tencuiala din cânepă, apoi ne-a spus povestea cânepii, alături de doamna Leontina Prodan, din perspectiva A.C.T.I.S.

La standul designerului Leontina Prodan, am simțit spiritul dacic datorită hainelor și accesoriilor specifice făcute din fibră de cânepă. De asemenea, în cadrul unui workshop, s-a putut desluși Păpușa Cânepii.

La HempFlax puteai să descoperi că, practic, a fost reinventată roata. Reprezentații primei fabrici de procesare a fibrelor din cânepă din România de după `89 au venit la festival cu  materiale de construcții care te fac să-ți spui “eu cum de nu m-am gândit la asta?”. Mai exact la blocuri ISO Hemp, izolație din panouri și puzderie.

Sub un slogan mișto, “Choose. Wear. Smile”, Cavvas a venit cu textile manufacturate din cânepă. Până la urmă, asta ar trebuie să facă hainele, nu-i așa? Nu doar să ne îmbrace corpurile, ci să ne facă să zâmbim, nu doar pe noi, ci și  tot ceea ce e viu în jurul nostru.

Dacă Frații Grimm ar fi contemporani cu noi, probabil ar fi scris altfel “Povestea celor trei purceluși”. Casa cea mai bună n-ar fi fost din cărămidă, ci din cânepă, după rețeta lui Hempflax și manopera lui Vlad Sadici, arhitect în cadrul proiectului Casa din Hempcrete. Mai exact, un amestec de puzderie din cânepă și var. Și nu, lupul, vântul și nici rozătoarele n-ar putea dărâma asemenea frumusețe de construcție.

Cosmin Bădeliță de la Hemp House Holding ne-a arătat că din cânepă nu se pierde nimic, căci toate fibrele, semințele și resturile au scopurile lor în viață. Curioșii au avut ocazia să pipăie materialele, să le simtă textura, mirosul și să afle mai multe despre ele.

După atâtea descoperiri, oricărui mare explorator i s-ar face foame. Reprezentanții Canah i-au tratat pe vizitatori cu diferite sortimente de batoane eco (smochine, cacao, vișine, merișoare, vanilie și susan – preferatul meu), uleiuri naturale din cânepă presată la rece cu chilli, usturoi sau busuioc (delicioase, toate, serios, n-ai putea să alegi între ele), semințe decorticate din cânepă (așa mi-a venit ideea că, de acum înainte, mi-aș putea servi musafirii cu niște aperitive cu totul și cu totul speciale, din pâinică de casă, brânză, uleiuri presate la rece și aceste semințe grooozaaaave).

Ucca a venit direct din Nepal, dar mai întâi a trecut pe la ea pe acasă, adică prin Timișoara, ca să ne aducă haine și accesorii din bumbac și cânepă. Cele mai apreciate produse au fost, cu siguranță, borsetele, portofelele și ghiozdanele. Pe lângă faptul că sunt vesele și colorate, aceste accesorii sunt unicat, lucrate manual și eco friendly, iar prețurile sunt accesibile.

Din moment ce Festivalul Mânecă din Cânepă s-a desfășurat în ograda inginerilor, vizitatorii au profitat de ocazie pentru a vizita Casa EFdeN, o viluță modulară, inteligentă, eficientă energetic și prietenoasă cu mediul. Locuința are tot ce-i trebuie: living, bucătărie, două băi, două camere tehnice și două dormitoare. Mobilierul și decorațiunile sunt din materiale reciclate, reciclabile și, unele dintre ele, vii. Spre exemplu, mușchiul din baie are dublu rol, estetic, dar și utilitar, mai exact, filtrează aerul și praful. Senzația casei este sera. Aceasta ține de cald iarna și răcorește vara. În plus arată grozav, este inspirațională și reprezintă totodată un loc minunat în care să cultivi cu mânuțele tale aproape orice îi face sufletului tău plăcere.

În cele două zile ale evenimentului, peste 500 de persoane au trecut pragul festivalului. Adulți, adolescenți, copii, bebeluși și căței s-au bucurat de o vacanță de două zile în care au dezlegat tainele cânepii industriale prin intermediul celor cinci simțuri. Exact, au fost lucruri de văzut, de auzit, de mirosit, de gustat și de pipăit (nu te gândi la prostii) datorită cărora informațiile au fost înmagazinate cu ușurință.
Conferințele s-au desfășurat în aer liber, într-o atmosferă relaxată, nu în săli scorțoase, iar oamenii au stat unde și-au dorit, chiar și pe jos. Participanții la târg au fost generoși, amabili și au răspuns la toate întrebările vizitatorilor.
Mi-a plăcut să văd că cei mai mulți dintre oameni au venit la eveniment pentru a susține cauza. Aveau deja un bagaj de informații și își doreau să-l actualizeze sau să-l dezvolte. Au fost și persoane care inițial habar nu aveau ce vrea cânepa de la noi sau noi de la ea, dar până la urmă au îmbrățișat cauza. Din păcate, au fost și câțiva indivizi care au nimerit la festival din întâmplare și au privit totul cu scepticism. Ba chiar au fugit de ceai. Lucrul ăsta m-a deranjat cel mai tare: ignoranța și neputința unora de a ieși din ea. M-a făcut să realizez mai tare ca niciodată că fix din cauza asta merg prost unele lucruri, pentru că omul obișnuit preferă să stea în pătrățica lui și să aibă preocupări frivole. E mai simplu așa. Să crezi într-o cauză și să o susții înseamnă să investești în ea timp, energie, documentare temeinică și bani.
Chiar și așa, cânepa industrială urmează o direcție bună. În timp, datorită unor eforturi concentrate în mai multe direcții, oamenii vor înțelege că această plantă a stat prea mult timp în spatele cortinei.

Să nu-ți pară rău dacă ai ratat evenimentul. Se va organiza și la anul. Între timp, urmărește pagina Mânecă din Cânepă.

Sursă foto:  Hempflax și Mânecă din Cânepă