Nu știu cum a fost în anii precedenți, însă anul acesta, Webstock nu a fost despre social media, cât a fost despre oameni, povești, emoții, clișee și lecții de supraviețuire. Cel puțin așa privesc eu lucrurile.
Ziua a început într-o manieră tipic românească. Vineri dimineață, când am ajuns la JW Marriot, locul unde a avut loc evenimentul, holul din fața sălilor de conferință era invadat de către bloggeri, vloggeri, influenceri, băgători în seamă și ce mai erau ei. Nu mă înțelege greșit, nu mă deranjează să-mi impart oxigenul, mă așteptam să mai fie și alte creaturi interesate de eveniment, însă credeam că vor fi civilizate. Știu că am un metru jumate și că sunt greu de observat, însă dă-o în aia a mea de treabă, că mi-am luat o groază de ghiozdane în cap și ceafă, de la domni și doamne bine, care vânau cafele și dulciuri cu care să-și umple farfuriile. Nu pot să-mi imaginez cât de gravă poate fi foamea la nouă fără un sfert, dar pot să-mi imaginez de ce digitalii trăiau în simbioză cu boccelele lor. E simplu, o mână pe ghiozdan ar fi însemnat o mână în minuns pe croissante și prăjituri.
M-am strecurat printre pișcotari și m-am pus la coada pentru înregistrare.“Aici se dau pungile?”, mă întreabă discret o tanti. “Eu stau aici pentru înregistrare”, răspund. “Punga o primiți după ce vă înregistrați”, spune o doamnă. “Eu m-am înregistrat de dimineață și nu am primit pungă, ce fac?” se lamentează tanti. “O să primiți punga atunci când veți intra în sală”, asigură doamna. Tanti mimează că intră în sală, ia punga, apoi se întoarce, se preface că și-a amintit ceva și pleacă să colinde holul, probabil căutând vreun cunoscut, de-ale gurii sau, și mai bine, vreun cunoscut cu farfuria doldora de bunătăți. Pe lângă mine trece o domnișoară care își cercetează punga pe care abia a primit-o, exact cum, de Crăciun, copiii de grădiniță cotrobăie în pungile de la Moșu`. Băăi, e ceva cu pungile astea, că altfel n-ar fi oamenii ăștia atât de leșinați!
Mă înregistrez, primesc badge-ul, primesc misterioasa pungă, apoi intru în sală. Îmi găsesc un loc, mă așez, stau câteva secunde, căci nu vreau să par disperată, apoi mă uit în pungă, să văd ce pisicii mei conține de e așa râvnită? Buuun, hai să vedem! Un tricou! Woooow! Și scrie trendsetter pe el! L-am văzut pe Facebook! Chiar mi-l doream! Nu e mărimea mea, dar mulțumeeeeesc, Raiffeisen! În pungă mai sunt câteva chestii promoționale: nelipsitul pix, inevitabila agendă, brățara și programul evenimentului, un voucher de la Dreamstime, unul de la Agrafa, un talon pentru tombola Orhideea Spa și materiale de prezentare pentru Syscom Digital. Preferatul meu dintre toate e un pliculeț cu sigiliu, pe care se află penița de la livrezdragoste.ro. Deschid plicul, scot bilețelul și îl citesc: “ Din online în offline…Care este ritualul tehnologic care și-a pus amprenta asupra dimineților tale? ”. Ei bine, dacă tot ați întrebat, în fiecare dimineață, îi las mamei un mesaj frumos pe Whatsapp.
Am tot auzit comentarii prin sală, cică ar fi cam modest conținutul pungilor. Pe bune? Dacă în pungile alea ar fi băgate prăjiturile și celelalte bunătăți de pe hol, vă spun eu că ar fi neîncăpătoare. Pe lângă asta, există vreun om care să nu considere utile pixul și agenda? Nu, nu sunt sarcastică.
Manafu deschide cu umor Webstock 2017. Sala e plină, iar pe hol încă se mai aude forfota fomiștilor. Acestea sunt două dintre semnele care indică faptul că evenimentul este un succes.
Ziua începe cu Social Media Talk, un panel moderat de către Cristina Bazavan. Dumneaei a venit documentată, s-a simțit aici experiența în jurnalism, însă nu a lăsat loc spontaneintății în tehnica sa. Mai mult decât atât, din tonul vocii și din limbajul trupului mi-a dat impresia că nu se bucură că face parte din eveniment. La un moment dat mi-a părut chiar plictisită. De ce nu te-ai bucura să faci parte din Webstock?
Primul invitat a fost Alex Gâlmeanu. Îi știam fotografiile de pe Facebook și din DOR, însă nu le asociam unui autor. Mi-a plăcut mult omul ăsta. E muncitor, modest, creativ și foarte pasionat de ceea ce face. A transmis un mesaj foarte util oricărui individ care dorește să reușească într-un domeniu. Mai exact, trebuie să ai curaj să te diferențiezi, să muncești și să bați la uși, nu să aștepți să ți se ofere.
Hai, sigur îl știi pe Alex Gâlmeanu, e tipul ăla care a cumpărat un aparat foto vechi, l-a developat, în el a descoperit fotografii de la o nuntă din anii `70, Anglia. A pus pozele pe blog, Facebook și Instagram, a îndemnat la share, a intrat pe fir BBC-ul, povestea s-a răspândit și au fost identificate personajele din fotografii. Wow, cât de mișto e social media! Pe lângă asta, Gâlmeanu mai are proiectul Anastasia, proiectul 365 zile și un portofoliu de-a dreptul impresionant!
Lucian Mândruță a vorbit foarte mult, însă chiar a avut ceva de spus. A fost amuzant, mai amuzant decât BRomania, pardon, Matei Dima.
Mândruță a povestit despre cariera sa și despre cum a ajuns să fie activ în social media, mai mult decât atât, să se transforme într-un influencer. Pe scurt, nu e sfârșitul lumii dacă ai piciorul în gips și trebuie să stai în pat.
Matei Dima e un tip sensibil și, trebuie să recunosc, e inteligent. Mi-am dat seama că e inteligent de cum l-am văzut făcând pe prostul în filmulețele sale de pe YouTube.
Are studii pe domeniul său de activitate (actorie și relații publice) și cumva se simte o influență a Occidentului asupra sa. Și-a conturat o afacere și a învățat să crească odată cu publicul său. Ce am învățat de la el? Nu e o tragedie dacă te desparți de iubi, profită de ocazie și cucerește lumea!
Marius Manole miroase a actor de la o poștă. Nu trebuie să-l mai fi văzut vreodată ca să-ți dai seama cum își câștigă existența și cum își cultivă spiritul, adică prin multă muncă, artă, sacrificiu, dedicare și pasiune. Mi s-a părut destul de trist când am aflat că, deși are un background generos în teatru, pe vremea când a participat la un show de televiziune, oamenii de pe stradă îl recunoșteau datorită emisiunii, nu a teatrului. Nu am înțeles de ce s-a disculpat atât că a participat la “Uite cine dansează”, de parcă ar fi fost unul dintre cele mai josnice lucruri pe care un om le poate face în viață.
La un moment dat, a spus ceva de genul “Trăim atât de puțin și sunt atât de multe de făcut, încât avem dreptul să le încercăm pe toate.” Perfect de acord, ăsta e principiul pe care încerc să-l urmez de ceva vreme, într-o manieră destul de decentă, desigur. Mai mult decât atât, citatul ăsta ar trebui transformat într-un png și răspândit pe Facebook.
A urmat pauza de cafea, când pasionații de social media și de mâncare au dat năvală pe hol să-și facă poze, să-și dea check-in, să înfulece câte ceva și să vadă cu ce pungi mai pleacă acasă. La standul Bitdefender era înghesuială mare. Într-o mică arenă făceau sumo doi roboței. Nu am apucat să mă apropii sau să aud detalii, deoarece erau și niște pungi acolo, iar oamenii nu m-ar fi lăsat să trec pentru nimic în lume. “Îmi dai și mie o pungă?”, întreabă o femeie pe o domnișoară de la stand. Primește punga. Apoi urmează acel moment când ți-e rușine de rușinea altuia: “Îmi mai dai una, e pentru un prieten care bla bla?”.
Să nu crezi că am venit cu pachețel de acasă. Poată că par ipocrită, dar m-am înfruptat și eu din bunătățile oferite de sponsori, însă nu am călcat pe nimeni în picioare pentru asta. Am văzut că la smoothies nu era coadă, așa că m-am energizat cu un suc de portocale, apoi am mâncat o înghețată bună de fistic de la Siviero Maria. Bunătatea fistichie mi-a mers la casa sufletului și nici nu am mai simțit agitația din jurul meu și lipsa spațiului personal, ci am simțit tihnă și îmbrățișări.
M-am întors în sală pentru a nu pierde următoarea conferință. Ionuț Budișteanu a fost primul speaker din panelul Finding Inspiration. Oltean tipic, a grăit cu patos. Nu am auzit de el până la momentul Webstock. Am înțeles că e pasionat de programare, roboți și chestii din astea tehnice și că e inventator.
Doar uitându-te la fața lui de tocilar ai putea să-ți dai seama că e băiat conștiincios, învață și muncește mult. Din câte mi-am dat eu seama, și-a propus să țină cu un discurs motivațional prin care să îndemne putorile să miște ceva. A spus, la un moment dat, ceva de genul „Pasiunea este oxigenul sufletului, atunci când ești pasionat nu simți că muncești.” Drăguț, dar viața nu înseamnă doar muncă. Au fost momente când mi s-a părut destul de artificial, însă probabil i se trage de la roboți. Tot respectul meu pentru ceea ce faci, dar mai relaxează-te puțin, ai doar 23 de ani!
Lt. Col. Alin Preda a venit din partea departamentului de comunicare MApN, alături de câțiva dintre colegii săi. Momentul dumnealui mi-a plăcut cel mai mult din tot evenimentul. Am descoperit un om amuzant, bland și pasionat care a strâns în jurul său o echipă frumoasă.
Reprezentantul MApN ne-a povestit cum a prins contur pagina de Facebook și ce eforturi de convingere s-au îndreptat către liderii instituției până a se ajunge la cele peste 330.000 like-uri de azi și la a pune “hashtag Armatei Române”. Dacă vei intra pe pagina Ministerului Apărării Naționale, vei înțelege de ce este cea mai apreciată dintre toate instituțiile statului. Conținutul foto și video de acolo nu doar că-i umanizează, în ochii noștri, pe oamenii aflați la datorie, dar ne și permite să le arătăm aprecierea noastră.
Claudiu Butacu de la EFdeN a vorbit despre toate piedicile pe care le-a întâmpinat proiectul, despre nu-urile repetate și ne-a dovedit că dacă vrei ceva cu adevărat, muncești și te sacrifici pentru lucrul ălă, până la urmă reușești, iar satisfacția e mare.
Mai mult decât atât, pe lângă resursele financiare, cele umane sunt foaaaarte importante. Oamenii trebuie să învețe să se accepte, să lucreze împreună și să găsească numitorul comun chiar și în cele mai dificile situații.
Domnul doctor Cătălin Cîrstoveanu nu a fost prezent la eveniment, însă în locul dumenalui a venit Anca Ștefan de la React și a povestit despre necesitatea donării de sânge și despre întregul proces de renovare și dotare a centrelor de acest fel din țară.
A povestit celor care au mai stat să asculte, căci până la pauză, mai mult de jumătate dintre influencerii din sală s-a evaporat pe hol, pentru a-și umple farfuriile cu mâncare. Urma pauza de prânz, deci halimos mai consistent decât până acum. Prin urmare, foamea de pomană bate foamea de informație. Mă mir că angajații hotelului nu au fost linșați când se perindau cu bunătățile pe lângă digitali.
M-am strecurat printre oameni și am ajuns la standul Gerovital pentru a face testul de dermoanaliză. În caz că te interesează, sunt puțin deshidratată. Am făcut cunoștință cu produsele din prima gamă premium a brandului. Ulterior m-am documentat puțin și am realizat că ar trebui să acord mai mult credit produselor cosmetice românești. Oamenii mei mi-au spus că femeile din Europa de Vest cumpără cremele Gerovial cu kilogramele. Pe lângă asta, cică produsele ar putea concura lejer cu cele de la Yves Rocher. Mai mult decât atât, Gerovital a fost, în 2016, lider în Top 100 cele mai puternice branduri românești, iar recent a fost desemnat Superbrand al anului 2017 și Produsul anului 2017. E ceva, nu?
Plimbându-mă pe acolo am auzit că HP ar avea cea mai mică imprimantă din lume. Nu am văzut-o, probabil pentru că, într-adevăr, chiar este cea mai mică imprimantă din lume!
După ce am supraviețuit pauzei, m-am dus la Influencer Marketing Session. Ionuț Polexe, Dragoș Stanca, Andreea Lupu, Andrei Șelaru, Alina Cinciulescu au fost invitați în panelul moderat de către Monica Jitariuc.
Nu știu cine sunt oamenii ăștia și nici acum nu sunt convinsă că pot spune câte trei propoziții despre fiecare, însă aici mi s-a confirmat o chestie pe care o bănuiam și eu. Mai exact, în online, e bine să fii autentic, să te diferențiezi de ceilalți.
A urmat locul de dezlănțuire al haterilor, adică Blogging Session. Au participat Vali Petcu, Andreea Retea, Alexandru Ciucă, Marian Ionescu și Marius Pahomi, iar moderatorul a fost Victor Kapra. Ce observi la numele astea? Exact, în principiu sunt nume de bărbați. N-o să cad în panta unui discuții despre gen și nici n-o să povestesc cum Andreea a vrut să-și exprime părerea cu privire la ceva, însă domnul Kapra s-a făcut că plouă și a întererupt-o. Ori facem debate, ori nu, ce înseamnă asta?
În discursul invitaților au fost folosite cuvinte precum podcast și afiliere. Erau persoane în sală care nu știau sensul acestor cuvinte și au întrebat ce înseamnă. Vai, ce catastrofă! Ochi dați peste cap, comentarii, că prrrr, că mrrrrr, că ăștia noi nu au noțiunile basic necesare în online! Chiar și așa, seniorii digitali, tot nu au dat o explicație cu subiect și predicat, ci mai mulți influenceri din sală au îmbinat mai multe cuvinte și au ieșit niște definiții chinuite. Cică aia care nu știu sensul cuvintelor să le caute pe internet. Ăia care nu au empatie ce ar trebui să facă? Unde o pot căuta? Fraților, oamenii au venit să învețe de la voi, vă citesc, fac parte din publicul vostru, de unde ați căpătat atâtea arfe?
Astfel, bloggerii, desprinși din habitatul lor digital, și-au păstrat unele comportamente tipice mediului online, adică acelea de a comenta aiurea, deoarece propriile vieți sunt prea plictisitoare. Cine se simte, se simte, nu-mi pare rău. Chiar nu mă așteptam ca niște bloggeri să-și dea atâta importanță și să trateze cu aroganță bobocii din domeniu. Aveau și ăștia mici hibele lor, stai liniștit, erau și probabil încă sunt hrăpăreți, drept dovadă o mare parte dintre întrebări a fost referitoare la bani.
Între timp, mi-au sărit ochii în telefonul domnișorului din fața mea. Primise un sms: “Au deschis standul ăia de la Absolut! Vino repede!”. Astfel, domnișorul a cedat ispitei și a pierdut partea ce mai suculentă a debate-ului.
Din acest panel am aflat că, dacă vrei să ai succes, trebuie să scrii zilnic. Pe bune? Cine poate scrie zilnic conținut de calitate, ceva relevant, nu bălării? Da, s-a vorbit și despre calitate. Câți dintre bloggerii care scriu zilnic, chiar au texte de calitate? Oare nu sunt și postări de umplutură pe acolo? Eu cred că e imposibil să fii relevant 365 zile pe an. Mai mult decât atât, nu ai timp sau inspirație nici măcar pentru umplutura aia. Trebuie să mergi la serviciu, să mai faci niște cumpărături, o curățenie, o mâncare, să mai citești o carte, să mai bei o bere etc.
De asemenea, pe lângă această constanță bolnăvicioasă, trebuie să ai răbdare, să perseverezi și să investești bani în promovare.
Nu am mai stat la festivitatea de premiere. M-am uitat pe pagina de Facebook pentru a vedea cine a câștigat. Ilie Bivol a fost votat “Absolut Online personality of the year”. Nu știu cine e, l-am căutat pe internet, am găsit unul dintre filmulețele sale, dar nu am avut răbdare să-l urmăresc mai mult de trei secunde. Cu riscul de a fi rea, cred că l-au votat puștii cărora abia li s-a uscat cerneala pe buletin.
Nu am înțeles care au fost criteriile de jurizare. Au fost multe categorii, s-au premiat câteva proiecte interesante, cu unele am fost de acord. Nu mi se pare corect să amesteci bloggeri cu branduri uriașe. Nu sunt șanse egale, căci vorbim cifire diferite când vine vorba de bugete și comunități. Spre exemplu, Coca-Cola nu avea ce căuta acolo. Fiind Webstock, mă așteptam să fie doar bloguri și vloguri în competiție.
Evenimentul a fost unul frumos, bine pus la punct, însă cred că a fost prea mult pentru bloggerul român. Au fost și oameni care le-au făcut cinste părinților printr-un comportament civilizat, care au venit pentru networking și informație, au fost și sălbatici care au venit acolo doar pentru a comenta, a se umfla în pene, a mânca, a bea, a asista la activările brandurilor, a colecționa pungi, cărți de vizită și pentru a arăta lumii că ei încă mai există și sunt mai hateri ca niciodată.
Cred că ar trebui regândită selecția speakerilor și a participanților, că prea își cumpără bilet și primesc acreditare toți pișcotarii.
De ce există Webstock? Pentru a se face cunoscute proiecte mișto. În egală măsură există pentru a crește notorietatea speakerilor. Sinceră să fiu, nu înțeleg de ce unii dintre ei sunt influenceri. Nu toți cei care urcă pe scenă sunt cei mai buni, nu toți chiar au ceva de spus. Poate că ai mulți followeri, dar ce gen de oameni sunt aceștia, ce vârste, educație și interese au? Oare autoritatea bloggerilor nu variază în funcție de public? E satisfăcător să fii influencer pentru un public care nu e elevat?
La Webstock nu dă nimeni rețete. Oamenii își dau cu părerea, vorbesc din experiență, tu îți selectezi informația și aplici ce consideri util. Manafu și echipa Evensys au organizat un eveniment mișto pentru care îi felicit!
Sursă fotografii: cronologie Webstock, photo credit Sabina Ghiormescu
Weekend verde la Casa Universitarilor
Secretele pe care le poartă trupul
